Dragostea pentru animalul de companie nu se manifesta doar prin afectiunea oferita acestuia, ci si prin atentia deosebita la mancarea pe care o administram prietenilor nostri necuvantatori, prin vaccinarea cainilor si a pisicilor, dar si prin periodicitatea cu care facem vizite in cadrul unui cabinet veterinar si prin insasi alegerea unui veterinar bun pentru puiutul nostru.
Vaccinarea animalelor de companie nu mai este o necunoscuta, aproape toti detinatorii fiind constienti de importanta acesteia. Toate cabinetele veterinare ofera carnete de sanatate in care sunt trecute interventiile de acest gen, dar si controalele periodice. Vaccinul este una dintre cele mai relevante forme de grija asupra necuvantatoarelor dumneavoastra, pe care, cu o astfel de atentie, le puteti pastra langa voi o cat mai lunga perioada de timp. Sanatatea finala poate fi influentata de contactul cu alte animale, de virusii din aer, din apa sau din iarba, iar animalul indragit de voi poate suferi afectiuni contagioase, severe si, in multe cazuri, netratate, fatale.
In ceea ce priveste vaccinarea cateilor, sunt cateva principii de care trebuie sa tineti cont. Pe langa starea de sanatate si linistea pe care o confera ideea ca animalul dumneavoastra nu intampina nicio suferinta, constientizarea nevoii de vaccinare si informarea temeinica despre acest subiect este deosebit de importanta.
O tulburare des intalnita in randul cateilor se manifesta prin febra, descarcari nazale, conjunctivita si uneori convulsii; am putea spune ca se aseamana cu gripa, insa, din fericire, contra acesteia exista vaccinuri care, administrate corespunzator, ne pot feri blanosul de neplaceri. Virusul este extrem de contagios si se raspandeste prin mijloace aproape identice cu virusul gripal la om; in deosebi prin aer. Spre deosebire de rasa umana, care datorita sistemului imunitar reuseste sa invinga boala, unii catelusi nu sunt atat de norocosi si de multe ori isi pierd viata chiar din stadiul incipient al acestei afectiuni, in timp ce altii raman cu leziuni permanente ale maduvei spinarii sau ale sistemului muscular.
Hepatita canina este, de asemenea, o afectiune deosebit de serioasa si de contagioasa, virusul putand sa reapara chiar si dupa tratarea bolii. Se manifesta ca o masiva pierdere a poftei de mancare, diaree si moleseala constanta, oboseala cronica, ochi tulburi si uneori sangerari. Cazurile in care aceasta boala s-a soldat cu moartea cateilor au avut loc cu precadere in randul celor mai mici de varsta, pui. Si tot in cazul puisorilor intalnim si parvovirusul care ataca in special exemplarele tinere care nu sunt indeajuns de dezvoltate sa supravietuiasca in contextul varsaturilor severe, diareei sangeroase sau problemelor cardiace.
Tusea caineasca este un subiect puternic dezbatut deoarece aceasta este cauzata de un melanj de virusuri si bacterii, cu multiple tulpini virusale, pentru care, din pacate, nu s-a gasit in totalitate un antidot. Este adevarat ca pentru doua tulpini exista vaccinuri, insa pentru celelalte inca se fac cercetari. Boala se manifesta prin tuse severa, manifestata cu dificultate, incomoda si de durata. Acest tip de tuse se aseamana cu zgomotul produs de caine atunci cand in gatul acestuia a ramas o bucata de os. Aceasta afectiune nu este fatala, insa vaccinarea impotriva ei este prevenitiva si va poate scapa de neplaceri numeroase.
De retinut este ca intre sase si opt saptamani catelul dumneavoastra poate fi vaccinat impotriva afectiunilor mentionate mai sus, cu exceptia ultimei – vaccinarea impotriva tusei facandu-se de la varsta de 12 saptamani, iar apoi periodic, conform prescriptiei medicului veterinar. Este important faptul ca odata cu vaccinarea, cainele dumneavoastra este supus si unui control general care poate scoate la iveala afectiuni ascunse, iar prin verificarea detaliata a starii de sanatate pot fi prevenite boli grave. 
Acum ca am stabilit lucrurile esentiale legate de vaccinarea catelusilor dumneavoastra, se vede necesara o discutie si despre vaccinarea felinelor din casa. Acest proces este vital, iar protectia oferita de vaccinari cade cu precadere pe unii dintre cei mai cunoscuti virusi care afecteaza pisicile, virusi infectiosi si deosebit de periculosi. Putem vorbi si in cazul felinelor despre gripa, dar si despre enterita si leucemie. Toate aceste boli sunt, netratate, fatale pentru pisicile nevaccinate, indiferent de varsta acestora.
Gripa in cazul felinelor se manifesta ca o infectie respiratorie contagioasa provocata de doi virusi si are ca simptome stranutul, tusea, mucozitatea nazala excesiva, secretia oculara si pierderea apetitului. Ca si in cazul omului, canalul prin care acesti virusi se transmit este aerul, prin stranut, tuse sau saliva. Pe de alta parte, enterita include varsaturi, febra, stare de anxietate, durere abdominala severa si deshidratare, este contagioasa si are o rata ridicata de mortalitate – mai ales la pui. In cazul unei pisici gestante, aceasta poate suferi un avort spontan sau puii acesteia pot avea anomali de tipul leziunilor cerebrale. La pisici, leucemia se raspandeste prin sange, saliva si contact sexual, in timpul sarcinii pui se pot infecta daca mama este purtatoarea acestui virus, iar boala naste sensibilitati tumorale. Statisticile arata ca un procent covarsitor de peste 85% dintre exemplarele care sufera de aceasta boala mor in mai putin de trei ani de la infestare.
Programul vacinarilor este asemanator cu cel al cainilor, intre sase si opt saptamani pentru primele doua afectiuni, in timp ce, vaccinul pentru cea de a treia poate fi administrat numai dupa varsta de doisprezece saptamani, urmand ca anual controalele si eventualele vaccinari sa fie tinute cu regularitate. Doar asa veti fi siguri de faptul ca anumalutul dumneavoastra este perfect sanatos si in afara oricarui pericol.